Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Jurnalul Naţional
Anul şi data apariţiei: 15.04.2008
Tematica: discursul vis a vis de autonomie
Categoria articolului: ştiri
Autorul articolului: Ovidiu Ciutescu
Titlul articolului: Campanie electorală / Marko Bela vrea autonomia teritorială pentru Ţinutul Secuiesc
Acces online: https://www.jurnalul.ro/stire-magazin/campanie-electorala-marko-bela-vrea-autonomia-teritoriala-pentru-tinutul-secuiesc-122437.html


Preşedintele UDMR Marko Bela a afirmat, pentru HIR Tv online, că, în cadrul campaniei electorale pentru locale, Uniunea va trebui să-şi exprime clar obiectivele – obţinerea autonomiei locale şi teritoriale, descentralizarea administraţiei locale şi reprezentarea în Guvernul României.

 

PRIORITĂŢI. "În campania electorală trebuie să exprimăm clar ce dorim să obţinem în următorii patru ani: descentralizarea administraţiei locale, reprezentarea în Guvernul României, respectiv autonomia locală şi teritorială", a declarat Marko. Liderul Uniunii a explicat că în centrul ţării se află o zonă locuită de maghiari, "iar ei vor trebui să solicite autonomia acestui teritoriu. Kosovo va crea un precedent nu numai pentru Ţinutul Secuiesc, dar şi pentru celelalte minorităţi europene", a declarat Marko Bela. Liderul UDMR va milita şi pentru realizarea "unui Ţinut Secuiesc puternic". Cât priveşte relaţia cu PCM, Marko Bela s-a arătat nemulţumit de faptul că judeţele Covasna, Harghita şi Mureş nu colaborează, iar comunitatea maghiară este divizată, "proces care a culminat cu apariţia Partidului Civic Maghiar. PCM vorbeşte despre libertate de a alege, dar ce fel de libertate este aceea când acest partid se va prezenta la alegeri cu liste alcătuite din foşti membri ai UDMR. Pe liste sunt înscrişi politicieni care nu au fost trecuţi pe listele UDMR, deoarece nu au programe electorale".

RADICAL. Afirmaţiile liderului UDMR sunt mai radicale decât în momentul în care a apărut situaţia declarării independenţei Kosovo. Cu acea ocazie, Marko a precizat că se creează un precedent în cazul Kosovo, dar a ţinut să facă diferenţierea între nevoia descentralizării în România, implicit pentru Covasna, Harghita, Mureş, şi obţinerea autonomiei teritoriale. "Autonomii se solicită în acele situaţii unde nu se pune problema atingerii integrităţii statului şi nu se pune problema independeţei. E o diferenţă clară de fond între cele două soluţii", a afirmat Marko, pe 19 februarie. Cu aceeaşi ocazie, liderul Uniunii a admis că "nu este niciun secret" faptul că UDMR are inclus în programul său diferite forme de autonomie, dintre care unele fără legătură cu teritoriul, şi anume autonomia culturală, care solicită putere de decizie prin foruri alese. Pe 19 februarie, liderul Uniunii s-a referit şi la Ţinutul Secuiesc, unde se solicită o autonomie teritorială. "Eu n-am înţeles de ce zilele acestea s-a făcut o confuzie voită între ideea de independenţă şi cea de autonomie. În cazul autonomiilor, fie mai moderate, fie mai radicale nu se pune problema Kosovo, problema independenţei. Se caută astfel de soluţii în cazul acelor comunităţi etnice care sunt bine integrate în statul existent, în ţara lor, nu contestă integritatea ţării, dar caută soluţii prin care să aibă o forţă mai mare", a explicat Marko. În acest sens, preşedintele Uniunii a militat pentru autonomia locală, nu doar pentru maghiari, dar pentru toată ţara. " Deocamdată nu vorbim de o autonomie teritorială specială, ci de nevoia autonomie locale în cadrul întregii societăţi", a afirmat Marko, care a adăugat că autonomia teritorială ar presupune acordarea unor atribuţii mai puternice comunităţii, atribuţii ce ţin de indentitatea naţională. Întrebat dacă totuşi obţinerea autonomiei nu va reprezenta un prim pas pentru independenţă, Marko a răspuns că România, ca membră UE, este "în curs de demolare a frontierelor". "În ce priveşte situaţia maghiarilor din România, nu se pune problema nici din punct de vedere geografic, nici din alte puncte de vedere. Pur şi simplu avem două judeţe, Covasna şi Harghita, cu populaţie majoritară secuiască sau maghiară, în inima ţării", a afirmat liderul UDMR. În plus, pe 15 martie, la adunarea la Monumentul Secuilor Martiri din Târgu Mureş pentru a comemora 160 de ani de la revoluţia ungară de la 1848, Marko a afirmat că Uniunea nu vrea să dezmembreze ţara prin autonomie, ci să construiască Transilvania şi să dezvolte Ţinutul Secuiesc. Repet, noi ştim mai bine de ce e nevoie aici decât cei din altă parte”, a precizat liderul UDMR. La momentul declarării independenţei regiunii Kosovo, UDMR a fost prima formaţiune care a reacţionat, în sensul precizării că se creează un precedent. De asemenea, parlamentarii Uniunii au fost singurii care au votat împotriva declaraţiei Legislativului de nerecunoaştere a independenţei noului teritoriu.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.